Istoria Cetatii

 

Cronicarul sighisorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) mentioneaza ca in anul 1191 locul unde acum se afla Sighisoara era locuit, dar prima atestare documentara a asezarii este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. In anul 1298 este mentionata denumirea germana Schespurch (mai tarziu "Schäßburg"). Localitatea este mentionata in anul 1367 ca „civitas” (oras). Numele romanesc al orasului este atestat in scris din anul 1435. Forma „Sighișoara” a patruns in romana pe filiera maghiara, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.


Fortificarea Cetatii

In decursul anilor cetatea Sighisoara nu a fost scutita de vicisitudini,
prima fiind marea navalire tatara din 1241, pe cand cetatea inca nu era fortificata.
Constructia zidului cetatii, care are o lungime de 950 m, a inceput in 1350.
Inaltimea initiala a fost de 4 m, dar in secolul al XV-lea a fost inaltat cu inca 3-4 m.
A avut 14 turnuri (care apartineau fiecare cate unei bresle) si 4 bastioane.

 In prezent mai exista 9 turnuri si trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor). 

 

MAI MULTE DETALII
Atacurile din Cetate si incendiul din 1676

 

Intre anii 1431 si 1435 Vlad Dracul a stat la Sighisoara, asteptand momentul prielnic de a urca pe tronul Tarii Romanesti. Totodata stapanea aceste regiuni in numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare ca in aceasta perioada (in 1431) s-a nascut la Sighisoara Vlad Tepes.
In anul 1600 cetatea este atacata de trupele conduse de Mihai Viteazul si mai tarziu este atacata si pradata de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapa cu viata din cauza platii unei rascumparari de 50.000 de florini, „bani imprumutati”, cum mentioneaza cronicarul Krauss. In anul 1646 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar in 1709 numarul victimelor este de 4.000. In anul 1676 orasul este aproape distrus de un puternic incendiu (624 de case, 7 turnuri de aparare, Biserica Manastirii,). In anul 1788 este din nou conflagratie.
Intre 1703-1711 are loc miscarea anti-habsburgica din Ungaria si Transilvania. Curutii (anti-habsburgicii) - condusi in regiunea Tarnavelor de Vasile Neagu si Bucur Campeanu - au atacat cetatea Sighisoara care era vazuta ca fiind de partea lobontilor (aparatorii imperiului habsburgic). Dupa lupte grele, curutii isi dau seama ca nu pot ocupa cetatea, si se retrag.

Sursa: Wikipedia

Secolul al XIX-lea

 

In anul 1849 orasul este ocupat de trupele conduse de generarul Forró si mai tarziu din nou este ocupat de trupele conduse de Józef Bem.
Prin batalia intre trupele tariste interventioniste si armata revolutionara ungara de pe campia dintre Sighisoara si Albesti din 31 iulie 1849, Sighisoara a intrat in istoria luptelor revolutionare din sec. al XIX-lea. In aceasta batalie a murit, printre altii, poetul maghiar Sándor Petőfi.
In perioada interbelica Sighisoara a fost resedinta judetului Tarnava Mare.

Sursa: Wikipedia