Peste 500 de ani de istorie

 

Din a doua jumatate a secolului XIV incepe dezvoltarea pe verticala, iar in prima jumatate a veacului urmator, probabil si in legatura cu prescriptiile regale din 1513,
care spuneau ca sunt scutiti de taxa pe case toti cei care investesc in dezvoltarea locuintelor din Cetate.
Extinderea caselor se face si in spatiul public, cu deosebire in perimetrul Pietei Cetatii.
Aceasta situatie indica faptul ca inca din a doua jumatate a secolului XIV, Cetatea si-a epuizat potentialul de teren pentru constructia de locuinte,
existenta casei de la numarul 11, fiind astfel posibila, pivnita boltita semicilindric ramanand singurul martor al acelei etape.

  Cladirea este monument istoric autentic, clasificat cu valoare de patrimoniu NS-II-m-A-1540 si cuprins in lista UNESCO.

 

 

Detaliile originale

 

Amplasata in Cetatea Medievala Sighisoara, cladirea, transformata acum in  pensiunea „Casa Georgius Krauss”,  se integreaza in mod armonios in reperele istorice ale sitului arhitectural date de:  Biserica Catolica din vecinatate, Piata Centrala, Primaria Sighisoara si Turnul cu Ceas - principalele obiective cultural turistice de interes deosebit.

Restaurarea si refunctionalizarea cladirii in pensiune a fost realizata avand grija ca detaliile specifice vremurilor constructiei originale, de la structura (bolti, sarpanta, goluri), pana la finisajele care înglobeaza picturi murale, fresce, tavanul casetat si pictat din lemn, datate din anul 1600, sa fie pastrate.

Inceputul - circa sec. XVII

 

Parte a Patrimoniului Unesco, Casa Georgius Krauss pastreaza in fizionomia actuala o imagine desavarsita in a doua jumatate a secolului XX. Avand insa in vedere istoria cetatii si exemplele din vecinatate, este de inteles ca monumentul isi are inceputurile mult mai devreme, mai devreme de secolul XVII, datarea mentionata in LMI/04 fiind o data sigura de functionare oferita de locuirea casei de catre cronicarul Georgius Krauss, dupa ce modificarile presupuse la inceput de secol XX sunt doar aproximate, fatada primind forma actuala in a doua jumatate a secolului XIX, dupa cum o dovedeste o fotografie datata la 1880.


Marele Incendiu

 

In secolul al XVII are loc cel mai dramatic eveniment din istoria Cetatii - marele incendiu din 30 aprilie 1676.
In doar 6 ore cumplitul sinistru distruge trei sferturi din oras. In urma acestui sinistru, monumentul „Casa Georgius Krauss” este reconstruit
intr-o forma care se pastreaza pana undeva in secolul XIX.

Cea mai veche imagine a casei ar putea sa fie cea dintr-o pictura in ulei pastrata la muzeul „Brukenthal” din Sibiu.
Datata pentru anul 1630, pictura infatiseaza in partea ei din dreapta, langa biserica franciscana, o cladire cu etaj zugravita in alb.

Avand in vedere analogiile existente, se poate presupune ca dupa marele incendiu „Casa Georgius Krauss” sufera modificari la aspectul fatadei,
care este zugravita in alb si decorata cu diverse motive de culoare bruna, pe colt fiind imitate bosaje.

 

 

3 Cutremure si 4 Incendii

 

Ulterior sinistrului din 1676, pensiunea trebuie sa mai fi suferit si de pe urma cutremurelor din 1681, 1701, 1738 (cel mai puternic cunoscut) si 1834, sau a incendiilor din 1713 (cand cad prada flacarilor aproape toate casele din Cetate), 1778 (cand sunt arse 80 de case, ceea ce reprezinta mai mult decat o treime din oras - drept consecinta este interzisa acoperirea caselor cu sindrila si paie).

Toate aceste evenimente, partial sau in totalitate, trebuie sa isi fi pus amprenta asupra structurii de rezistenta a imobilului si ante 1880 constructia primeste imaginea pastrata pana in zilele noastre.